Vertijul

Ce este vertijul?

Vertijul poate fi descris, conform definiției medicale, ca o afectare sau tulburare a orientării spațiale. Vertijul este ca și cum pământul de sub picioarele noastre s-ar mișca și camera s-ar roti în jurul nostru. În acest moment, ne simțim nevoiți să ne așezăm, înainte de a cădea. Vertijul poate apărea oricând la oricine și, în majoritatea cazurilor, nu necesită o importanță deosebită, deoarece face parte din viața noastră de zi cu zi, ca parte a funcționării normale a organismului nostru. Cu toate acestea, dacă vertijul sau orice grad de tulburare a echilibrului devine frecvent, o problemă de zi cu zi sau vertijul în sine este sever, acesta poate indica cauze patologice și poate afecta calitatea vieții. Oamenii pot experimenta vertijul în moduri diferite:

• Senzația de leșin
• Grețuri
• Stabilitatea noastră pe picioare este afectată, pierdem echilibrul
• Senzație de dezorientare sau confuzie.

Cum se tratează vertijul?

Tratamentul vertijului depinde de cauzele care îl provoacă. De exemplu, dacă cineva se confruntă cu vertij din cauza unei infecții a urechii interne, medicul va trata infecția urechii interne, adică cauza infecției. Dacă cineva ia medicamente care pot provoca vertij, medicul va revizui necesitatea și posibilitatea de înlocuire a medicamentului respectiv, sau, dacă acest lucru nu este posibil, poate sugera pacientului să reducă activitatea fizică și să rămână în repaus până când organismul se adaptează la medicament. Pentru unii oameni, un test vestibular poate ajuta la determinarea dacă vertijul este cauzat de o problemă a urechii interne, și în caz afirmativ, terapia de reabilitare vestibulară poate ajuta la tratarea vertijului. Terapia de reabilitare vestibulară implică exerciții pentru gestionarea simptomelor de vertij.

Pot trata vertijul acasă?

Nu se poate trata vertijul la domiciliu. Cu toate acestea, dacă aveți vertij, puteți gestiona simptomele prin a vă culca și să stați în repaus până când vertijul trece. Când vă ridicați, trebuie să vă asigurați că vă mișcați încet și cu grijă.

Ce cauzează vertijul?

Vertijul apare atunci când ceva afectează simțul nostru de echilibru. Pentru a menține un echilibru stabil, este necesar un flux constant de informații din urechea internă, ochi, țesuturi și sistemul nervos central. Sistemul nervos central utilizează aceste informații pentru a instrui corpul nostru cum să mențină echilibrul. Atunci când fluxul de informații este perturbat, sistemul nervos central poate interpreta incorect aceste informații, ceea ce poate duce la o senzație de nesiguranță și pierdere a echilibrului. Anomalii ale urechii interne, inflamații, anumite condiții neurologice, anumite medicamente și chiar stresul pot provoca vertij.

Anomalii ale urechii interne:

• Vertij paroxistic benign. Persoanele care suferă de acest tip de vertij simt o senzație de rotație când își mișcă capul.
• Labirintită. Aceasta este o inflamație a sistemului labirintic din urechea internă, responsabil pentru auz și echilibru.
• Neurită vestibulară. Această tulburare afectează nervul vestibular cochlear din urechea internă.
• Vertij postural persistent. Vertijul cauzat de activitățile din jur, cum ar fi mișcarea într-o aglomerație, este caracteristic acestui tip și simptomele pot apărea și dispărea.
• Infecții ale urechii interne. Inflamația urechii interne cauzată de infecții virale sau bacteriene poate perturba mesajele trimise de urechea internă către creier.

Alte afecțiuni medicale:

• Anemie. Vertijul este un simptom comun al anemiei, când organismul nu are suficiente globule roșii în sânge.
• Neurinom acustic. Tumorile non-canceroase din urechea internă pot afecta echilibrul și provoca vertij.
• Probleme cardiovasculare. Problemele care afectează circulația sângelui către creier, cum ar fi ritmul cardiac neregulat (fibrilația atrială), tensiunea arterială scăzută (hipotensiune) sau arterele îngustate (ateroscleroza), pot provoca vertij.
• Comoție cerebrală. Leziunile la nivelul capului pot afecta creierul și provoca vertij, printre alte simptome.
• Afecțiuni sau tulburări neurologice. Migrenele, scleroza multiplă și boala Parkinson sunt exemple de tulburări neurologice care afectează simțul de echilibru și pot provoca vertij.

Alte cauze comune de vertij includ:

• Anxietate și stres. Vertijul poate apărea în caz de anxietate sau stres, în special dacă aveți hiperventilație.
• Intoxicație cu monoxid de carbon. Inhalarea monoxidului de carbon poate provoca vertij.
• Deshidratare. Vertijul poate fi un simptom al deshidratării severe.
• Nivel scăzut de zahăr în sânge (hipoglicemie). Vertijul brusc poate indica hipoglicemia.
• Medicamente. Medicamentele pentru scăderea tensiunii arteriale sunt adesea asociate cu vertij.
• Răul de mișcare. Răul de mișcare poate provoca vertij și afecta echilibrul.

Sursă: 

– American Speech-Language-Hearing Association. Dizziness and Balance. (https://www.asha.org/public/hearing/dizziness-and-balance)

– Muncie H, Sirmans S, James E. Dizziness: Approach to Evaluation and Management. (https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2017/0201/p154.html) Am Fam Physician, 2017, 95(3): 154-162.

– U.K. National Health Services. Dizziness. (https://www.nhs.uk/conditions/dizziness/) Accessed 4/3/2023.

– U.S. National Institute of Deafness and Other Communication Disorders. Balance Disorders. (https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2017/0201/p154.html)

– Vestibular Disorders Association. Causes of Dizziness. (https://vestibular.org/article/what-is-vestibular/causes- ofdizziness/)