Cele mai importante trei valori

Tensiunea arterială, nivelul de glicemie și nivelul de colesterol, sau cele mai importante trei indicatoare ale sănătății.

Ce trebuie să știm și să înțelegem despre aceste valori pentru a interpreta rezultatele noastre de laborator?

 Valorile optime pentru tensiunea arterială

Unitatea de măsură a tensiunii arteriale este milimetri de mercur (mmHg), iar în timpul măsurătorii se iau în considerare două valori.

• Tensiunea arterială sistolică – indică presiunea din artera principală a brațului care apare în timpul contracției inimii.
• Tensiunea arterială diastolică – arată presiunea măsurată în timpul pauzei dintre bătăile inimii.

Tensiunea arterială crescută poate varia și pot exista opinii diferite între medici și țări, dar conform recomandărilor internaționale unificate, tensiunea arterială este considerată crescută când depășește 140/90 mmHg (aceasta este hipertensiunea). Pentru persoanele cu vârsta între 18 și 65 de ani, valoarea optimă pentru tensiunea arterială este mai mică de 130/80 mmHg, dar pentru pacienții vârstnici (> 65 de ani), recomandările internaționale stabilesc valori optime diferite: 130–139/70–79 mmHg. Aceste valori optime pot fi influențate și de alte afecțiuni în afară de vârstă. Într-un alt articol, vom discuta despre ce poate cauza tensiunea arterială crescută dacă nu este tratată.

 Categoriile tensiunii arteriale sunt prezentate în diagrama de mai jos.

Diagrama 1.

Valorile optime al glicemiei

Glicemia se referă la cantitatea de glucoză măsurată în plasmă într-un anumit moment. Aceste teste se efectuează în laborator, iar iată câteva tipuri de teste disponibile:

• HbA1c sau testul hemoglobinei A1c – arată nivelul mediu al glicemiei în ultimele 3 luni.
• Testul glicemiei – unitatea de măsură este milimoli pe litru (mmol/L) sau miligrame pe decilitru (mg/dL).
• Glicemia înainte de masă – măsurată după cel puțin 12 ore de post.
• Glicemia după masă – Acest test este cel mai frecvent folosit pentru gestionarea bolii. Trebuie măsurată la 1,5-2 ore după masă.
• Testul de toleranță la glucoză orală (OGTT): În cadrul acestui test, nivelul glicemiei este măsurat înainte și la 2 ore după consumul unei soluții speciale de glucoză.

Diagrama 2 prezintă limitele glicemiei care merită să fie reținute. Tratamentul nivelurilor de zahăr din sânge care depășesc aceste limite este întotdeauna personalizat, deoarece medicul trebuie să ia în considerare vârsta, alte afecțiuni și numeroase alte aspecte.

Dacă doriți mai multe informații despre diabet, vom prezenta această boală într-un alt articol.

Diagrama 2. prezintă limitele glicemiei care merită să fie reținute. Tratamentul nivelurilor de zahăr din sânge care depășesc aceste limite este întotdeauna personalizat, deoarece medicul trebuie să ia în considerare vârsta, alte afecțiuni și numeroase alte aspecte. Aceste intervale de valori ale glicemiei recomandate sunt numite „valori de țintă”. Valorile dvs. pot fi mai mari sau mai mici decât aceasta. Personalul medical vă va ajuta să stabiliți valorile țintă de glicemie potrivită pentru dvs. Este important ca nivelul glicemiei să se apropie de normal pentru a asigura un tratament de succes a diabetului. Valorile indicate aici se referă la măsurătorile de laborator.

Diagrama 2. arată categoriile de valori ținte ale glicemie

Dacă doriți mai multe informații despre diabet, vom prezenta această boală într-un alt articol.

Valorile ținte ale colesterolului

 Nivelul de colesterol caracterizează prezența grăsimilor din sânge. În cadrul analizelor de laborator, cel mai adesea se măsoară următoarele:

• Colesterolul LDL: colesterol cu densitate mică, cunoscut sub numele de „colesterol rău”.
• Colesterolul HDL: colesterol cu densitate mare, cunoscut sub numele de „colesterol bun”.

Nivelul de colesterol este influențat de numeroși factori. Pe baza acestora, se definesc categorii de risc. În diagrama 3, am rezumat valorile limită pentru fiecare categorie de risc.

Diagrama 3

De ce sunt dăunătoare nivelurile ridicate și prelungite de zahăr din sânge, tensiune arterială sau colesterol?

Mulți oameni cred că o valoare puțin mai ridicată nu reprezintă o problemă. Cu toate acestea, pericolul cel mai mare al nivelurilor ridicate și prelungite de zahăr din sânge, tensiune arterială și grăsimi din sânge este că de multe ori nu cauzează simptome vizibile pentru o perioadă lungă de timp. Aceste valori anormale își exercită efectele dăunătoare încă de la început. Mai târziu, ele pot duce la o serie de boli (de exemplu: atac de cord, accident vascular cerebral, boli ale vaselor de sânge de la nivelul membrelor inferioare, insuficiență cardiacă, boli renale, depunere de plăci în diferite vase de sânge, orbire, îmbolnăviri ale rinichilor, ateroscleroză cu potențial de amputare, etc.).

Care este situația când valorile cuiva sunt prea scăzute? Ce trebuie făcut în cazul tensiunii arteriale, glicemiei sau colesterolului scăzut? 

Valorile prea scăzute ale tensiunii arteriale și glicemiei pot reprezenta o problemă și pot cauza simptome. Tensiunea arterială scăzută poate duce la amețeli, dureri de cap și, în cazurile severe, leșin temporar sau stări de inconștiență. Pe de altă parte, glicemia scăzută inițiază o serie de semnale de avertisment în organism, precum senzația de foame intensă, palpitațiile, transpirația excesivă și tremuratul, însoțite de nervozitate și iritabilitate. În aceste momente, poate apărea și starea de nervozitate și iritabilitate. Dacă o persoană cu diabet nu poate consuma alimente bogate în carbohidrați în aceste momente, simptomele pot deveni mai severe, incluzând dureri de cap, amețeli, scăderea capacității de concentrare și, în cele din urmă, confuzie, convulsii și comă. Dacă observați astfel de simptome, solicitați ajutor medical imediat, încă din stadiul inițial al simptomelor.

Cu privire la valorile scăzute ale colesterolului, situația este diferită. Din studii internaționale, știm că cu cât este mai mic acest nivel, cu atât este mai mic riscul de boli cardiovasculare.

Cine monitorizează și inițiază aceste teste, medicul de familie sau specialistul?

Monitorizarea este o sarcină cu mai multe nivele. Rolul medicului de familie este foarte important, deoarece, în general, pacienții se adresează mai întâi lor cu probleme de sănătate. De obicei, medicul de familie inițiază diferite teste și, în multe cazuri, poate fi soluționat la acest nivel atingerea valorilor țintă. Cu toate acestea, dacă aceasta nu este o soluție, pacientul este trimis la specialistul potrivit. Monitorizarea pe termen lung a pacientului poate necesita colaborarea între medicul de familie și specialist.

Ce facem dacă valorile noastre de laborator nu sunt ideale?

• Dacă există abateri mici față de limitele impuse, cum ar fi niveluri ușor crescute de colesterol sau glicemie, primul pas este să începeți să faceți schimbări în stilul de viață. Mai multă mișcare, o dietă mai sănătoasă.
• Dacă mișcarea și dieta nu duc la îmbunătățiri ale valorilor, de obicei medicul vă va recomanda tratament medicamentos, dar este important să păstrați și modificările stilului de viață începute!
• Există situații (cum ar fi tensiunea arterială care depășește 180/110 mmHg sau nivelurile HbA1c care depășesc 8-8,5%) în care este necesar un tratament cu medicamente imediat.
• De multe ori, țintele stabilite pot fi atinse numai printr-un proces îndelungat, deci repetarea analizelor de laborator este necesară în mod regulat!
• Luați medicamentele prescrise de medic conform instrucțiunilor! Dacă nu observați o schimbare imediată, nu vă descurajați! Terapia are efecte benefice pe termen lung.

Surse de informatie:

    (1) A Magyar Hypertonia Társaság szakmai irányelve, A hypertoniabetegség ellátásának irányelvei, Hypertonia és Nephrologia 2018;22(S5):1–36.

    (2) Williams B, Mancia G, Spiering W, et al. 2018 ESC/ESH Guidelines for the management of arterial hypertension [published correction appears in Eur Heart J. 2019 Feb 1;40(5):475]. Eur Heart J. 2018;39(33):3021‐3104. doi:10.1093/eurheartj/ehy339.

    (3) 2020. EüK. 12. szám EMMI irányelv. Az Emberi Erőforrások Minisztériuma egészségügyi szakmai irányelve a diabetes mellitus kórismézéséről, a cukorbetegek antihyperglykaemiás kezeléséről és gondozásáról felnőttkorban, hatályos: 2020.07.16- 2024. 05. 15.

    (4) Mach F, Baigent C, Catapano AL, et al. 2019 ESC/EAS Guidelines for the management of dyslipidaemias: lipid modification to reduce cardiovascular risk. Eur Heart J. 2020;41(1):111-188. doi:10.1093/eurheartj/ehz455.

    (5) Piepoli MF, Hoes AW, Agewall S, et al. 2016 European Guidelines on cardiovascular disease prevention in clinical practice: The Sixth Joint Task Force of the European Society of Cardiology and Other Societies on Cardiovascular Disease Prevention in Clinical Practice (constituted by representatives of 10 societies and by invited experts) Developed with the special contribution of the European Association for Cardiovascular Prevention & Rehabilitation (EACPR). Eur Heart J. 2016;37(29):2315-2381. doi:10.1093/eurheartj/ehw106.

    (6) Mayo Clinic Staff. Low blood pressure (hypotension) – Symptoms & Causes. Available at: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/low-blood-pressure/symptoms-causes/syc-20355465 [accessed 15 June 2020].

    (7) Kalra S, Mukherjee JJ, Venkataraman S, et al. Hypoglycemia: The neglected complication. Indian J Endocrinol Metab. 2013;17(5):819‐834. doi:10.4103/2230-8210.117219.

    (8) VIII. Magyar Kardiovaszkuláris Konszenzus Konferencia ajánlása: http://metabolizmusonline.hu/images/upload/file/DOCS/kardio_konszenzus_2020_tablazat.pdf (2022.02.03.)

    (9) Magyar Diabetes Társaság Tények a cukorbetegségről (2022.04.14.): http://www.diabet.hu/info.aspx?web_id=&sp=161

    (10) Magyar Diabetes Társaság Tények a cukorbetegségről. A vércukorszint és ellenőrzése (2022.05.04.): http://www.diabet.hu/info.aspx?web_id=&sp=167